Pagini

joi, 17 noiembrie 2011

Real te ajută să fii la modă toamna aceasta

Luna trecută am avut ocazia să revăd un oraş care, pentru mine, reprezintă simbolul civilizaţiei, al decenţei şi eleganţei: Londra. Dacă anul trecut n-am avut nici măcar troller (eram singura din aeroport care-şi sfărâma umerii), anul acesta am avut trei zile în care îmi puteam pregăti atât bagajul, cât şi conţinutul său. Orice bagaj începe cu o listă. În momentul în care ajung la capitolul îmbrăcăminte, deschid dulapul şi zic: asta ar merge, asta nu, pe asta la ce o asortez?...oare să-mi pun şi..., pe aceasta mă tem că o duc degeaba, vai, ce se va şifona!... cu asta mi-e cald, cu alta mi-e frig ş.a.m.d.

Nu sunt o fană a shopping-ului, poate tocmai pentru că eu mă ocup de acest lucru în familia noastră, chiar şi în domeniul vestimentar. Nu intru în magazinele de haine pentru a privi, ci doar dacă am un scop prestabilit. Cum îmi place să fiu mereu surprinzătoare, nu mi-am format un stil vestimentar, ci îmi aleg ţinutele în funcţie de ocazie, locaţie, oră din zi şi temperatura de afară. Săptămânal merg la real,- hypermarket pentru cumpărăturile necesare pe termen scurt. Oricât de dezinteresat ai fi, nu poţi trece impasibil pe lângă standurile cu îmbrăcăminte. Îmi propusesem „să-i dau gata” pe partenerii din Londra. Bluzele şi fustele mele preferate, dar cam „expirate”, se doreau lăsate la odihnă în dulap.


Pentru a avea atitudine aveam nevoie de ceva nou ...şi de timp! Mi-am alocat o oră în plus pentru a avea timp să petrec la raionul de îmbrăcăminte. Simţeam o exuberanţă încă de la plecarea de acasă spre real,-, doar la gândul că făceam cumpărături pentru mine. Ieşea microbul shopping-ului la atac. Cu mine nu prea avea şanse: sunt genul „Punct ochit, punct lovit”, nu mă las pradă tentaţiilor. Ştiam clar ce caut, deoarece cunoşteam programul delegaţiei pe de o parte şi limitele financiare pe de altă parte.

Aveam nevoie de o jachetă care să se potrivească atât la fuste, cât şi la pantaloni, potrivită pentru câteva zile frumoase de toamnă, în care nu-mi va fi nici cald, dar nici frig. Aveam emoţii că nu voi vedea decât haine pentru copii şi adolescenţi, însă m-am liniştit. Aşa cum zona alimentară de la real,- este pe toate gusturile, tot aşa raionul de îmbrăcăminte este pentru întreaga familie, într-o diversitate de modele, mărimi şi culori. Nu sunt pretenţioasă şi fiţoasă când aleg haine. Singura mea extravaganţă este să-mi stea perfect. Mi-a fost de ajuns oglinda situată printre standuri ca să mă decid. Un aspect deloc de neglijat este încadrarea în trend.


Pentru o femeie moda nu e o nebuloasă, ci o linie curbă deschisă, mereu în mişcare. Femeile sunt într-o permanentă căutare, iar facilitatea cu care adaptăm moda la personalitatea noastră ne dă acel factor inedit, atrăgător.

Nu sunt adepta shopping-ului prin „n” magazine, prefer să iau totul dintr-un loc. Îmi repet în minte programul deplasării, asociind ţinutele: office la întrunire, ţinută de seara, feminină la „Seara londoneză” şi sport în scurta excursie în afara oraşului. Spre încântarea mea, după doar câţiva paşi am găsit şi accesoriul căutat: o eşarfă chic pe care o voi purta seara. Am mai probat (şi apoi luat) un jerseu verde (deoarece se potrivea la multe dintre bluzele pe care le aveam). Nu-mi venea să cred că în mai puţin de o jumătate de oră am rezolvat problema hainelor (restul cumpărăturilor le fac cu ochii închişi)! Recunosc, nu e doar meritul meu, deoarece modul în care este organizată marfa m-a ajutat să fiu operativă. Îndreptându-mă spre casierie m-am crispat puţin la gândul că nu-mi ajung banii. Aş fi lăsat făina, hârtia igienică şi cozonacul (cu regret), dar noile mele achiziţii, cu iz de fir proaspăt cusut, nici gând!

Costurile n-au afectat portofelul, doar mimica mea, întorcându-mă acasă cu un zâmbet larg.

Articolul reprezintă etapa 22 a concursului SuperBlog 2011.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu