Tot butonând şi răsfoind bloguri, am descoperit ceva care m-a trezit din letargie, zicându-mi: “Ăsta da, concurs…trebuie să ne înscriem!”. Prin câteva click-uri am devenit participanţi, iar prin alte câteva am aflat detaliile din ediţia de anul trecut.
Astfel, plictisitoarea mea după-masă s-a transformat într-o “şedinţă de lucru” ad-hoc.
“- Nu-ţi fă program pe astăzi între orele 15-18, ne întâlnim la clubul “Refugiul blogger-ului”, nu accept întârzieri!”, spun eu, făcând pe şefa.
Cei doi subalterni s-au conformat, n-au întârziat, ba mai mult, erau foarte curioşi de importanţa întrunirii. Cei doi sunt colaboratorii mei la un “trio-blog”.
Nu sunt prietenii mei, dar sunt profesionişti fiecare în domeniul lui, iar alianţa noastră s-a dovedit a fi foarte eficientă. Nu exclud posibilitatea de a deveni, în timp, cei mai buni prieteni. Unul din ei este expert în IT , pe când celălalt este un geniu în jurnalism. Iar eu sunt cadru didactic, corectorul final, care ştie de toate dar nimic, (precum e şi învăţământul românesc). Suntem diferiţi, unul cu imaginaţie bogată, unul pragmatic, al treilea calculat, însă punctualitatea şi seriozitatea sunt punctele forte ale echipei.
Au trecut mai bine de două luni de-atunci, fiecare ştie ce are de făcut, respectăm termenele, condiţiile, însă ceva s-a schimbat. Competiţia m-a făcut să înţeleg că am ales persoanele potrivite cu care să lucrez, dar scopul de la început, de a câştiga, a trecut pe planul doi. Şi gândesc astfel pentru că am descoperit plăcerea de a scrie, de a ne exprima părerile atunci când ni se cer, de a descoperi persoane cu reale talente scriitoriceşti, cu bun simţ, spirit critic constructiv.
<<- Salut, aşa-i că ţi-e poftă de o plăcintă cu mere şi scorţişoară? Veniţi amândoi, vă aştept şi cu o cană de vin fiert. Da, avem trei probe până poimâine, câte una de “căciulă”….sunt exact pe placul nostru….una e de la Hostway, preferaţii tăi…sună cam aşa …”Cum este să fii nou angajat la Hostway?”…detaliile le discutăm împreună.>>
Consider că suntem o echipă, nu trebuie să ne îmbiem unul pe celălalt la muncă, ideile tuturor sunt acceptate, nu suntem ranchiunoşi, ne ştim ajuta şi da sfaturi fără să pară ordine (aşa cum făceam eu la început).
