NH Hoteles - simbolul unui turism de calitate la standarde ecologice unice

Treziți într-o lume mai bună, orice zi este un nou şi unic "Big Bang" al restului vieţii noastre...

“...pânza de păianjen se întindea ca o foaie de cort în bătaia vântului. O picătură de ploaie, perlă strălucitoare, tremura suspendată în ţesătura fină a tarantulei ce stătea la pândă într-un colţ întunecos, sub o frunză de palmier. Soarele puternic usca şi ultimele urme ale ploii ce se oprise de numai câteva minute.

Şuvoiul de apă se prăvălise din ceruri asupra naturii oprindu-se aşa cum începuse...brusc! Tarantula începea să se agite. Un imens fluture albastru se prinsese în înşelătoarea pânză. Instinctul mă îndemna să opresc firescul! Soarta acelui fluture al cerului nu semăna oare cu viaţa mea? Stă oare cineva şi îmi urmăreşte şi mie viaţa, gata să intervină, aşa cum urmăream eu zbaterea zadarnică a fragilei vieţuitoare? Oare există, în subconştient, ceva care ne conduce paşii, hotărând pentru noi drumul ireversibil al vieţii? Probabil suntem cu toții nişte fluturi albaştri purtaţi de adierea sorţii pe căi dinainte stabilite, zbătându-ne în fiecare moment, trezindu-ne în fiecare dimineață într-o lume mai bună."

Totul începuse cu voucher-ul câștigat la concursul “Să ne trezim într-o lume mai bună”, organizat de lanțul hotelier NH Hotels. Aveam de ales o destinație din 25 de țări din Europa, America sau Africa, în unul din cele 400 de hoteluri (însumând 59.847 locuri) aparținând NH Hotels. Prevăzătoare, m-am interesat cine sunt și ce reprezintă pe piața hotelieră firma organizatoare.

NH Hoteles (Navarra Hoteles SA) este un lanţ hotelier spaniol, situat pe locul trei în Europa pe segmentul business, cu sediul central în Madrid. Listat la Bursa de Valori din Madrid și pe New York Stock Exchange (OTC Market), grupul este prezent în România cu 2 hoteluri de 4 stele, la București și Timișoara. Renumele a fost câștigat din dorința de a obține satisfacția clienților prin calitate și inovare continuă. Unităţile NH Hoteles aplică tehnologii state-of-the-art oferind astfel cele mai bune condiții și asistenţă în domeniul comunicaţiilor, business-ului şi divertismentului. Colaborând cu restaurante celebre, ca Ferran Adria şi Paco Roncero, NH Hoteles a creat spaţii unice, cum ar fi "Nhube", "Fast Good" şi "Estado Puro", care îți creează o senzație de confort maxim.

Sub sloganul “Wake up to a better world” NH Hoteles reunește actiuni și campanii comunicând întregii lumi preocuparea pentru un mediu înconjurător ecologic și sănătos.

Exemple:
- acțiunea din 27.03.2011, când NH a dezactivat luminile de pe faţadele a 289 de unităţi timp de o oră, cu ocazia aniversarii Orei Pământului economisindu-se astfel peste 1.277.088 de waţi;
- crearea propriul brand cosmetic "Agua de la Tierra", constând în truse de toaletă ecologice, degradabile în maxim 7 ani;
- primul lanț hotelier din Europa care a instalat puncte de încărcare pentru mașinile electrice (44 de puncte în 36 de orașe europene)

- în unitățile NH, prin tehnologii de ultimă oră, este redus consumul de apă și se administrează cât mai eficient resursele naturale, inclusiv utilizarea de surse de iluminat ecologice
- programul de loialitate NH World permite câștigul de credite. Cu cât stai mai mult în hotelurile NH, cu atât câștigi mai multe credite pe care ulterior le poți folosi pentru orice serviciu în cadrul NH. Se poate câștiga cel puţin 3% din factura totală. Rămâi mai mult, câştigi mai mult!

Având în vedere toate aceste aspecte ale serviciilor și condițiilor de cazare, m-am hotărât: destinația va fi hotelul de 5 stele din Venezuela, Hesperia Isla Margarita. Visul de a vedea Marea Caraibelor devenea realitate.

La numai 35 minute de aeroportul Insulei Margarita, înconjurat de un parc natural, Hesperia oferă panoramă de vis spre nisipurile albe ale plajei unei mări înspumate cu ape liniștite și cristaline, de un verde inimaginabil. Cele 312 camere oferă tot confortul cerut de cel mai exigent turist, iar personalul de peste 300 de profesioniști îți oferă în orice moment toate serviciile de care ai nevoie (catering, servicii de traducere, tehnologie audiovizuală, informații, etc).

Oaspeţii hotelului se pot relaxa cu spa, tenis, fitness, golf şi, desigur, stând la soare pe plajă. Restaurantul, de o eleganță rafinată oferă, într-o ambianță romantică, de la meniul venezuelean până la cel internațional, toată gama de produse dorite.



"Lupta inutilă a fluturelui se terminase odată cu scuturarea stropului de apă pe nisipul fierbinte, dispărând şi el în neantul gălbui al nisipului. Vântul călduţ dinspre mare împrăştie rapid şi urma de umezeală rămasă după potopul ce abia trecuse. Mi-am ridicat privirea… Marea Caraibelor îşi continua rostogolirea infinită a valurilor cu spuma albă, sclipitoare, în care se reflecta albastrul nesfârşit al cerului."

Sejurul oferit de NH Hoteles se termina și el, însă acum știam: paradisul există!

Acest articol reprezintă proba 13 a concursului Superblog 2011.

AUTONOM - Servicii ireproşabile la prețuri oneste

România în cinci zile

Vestea m-a luat pe neaşteptate. Toate planurile următoarei săptămâni se dădeau peste cap. Printr-un telefon în mijloc de noapte, cea mai bună prietenă din liceu mă ruga să-i prezint șefului său, dornic de escapade europene (de parcă individul auzise de emisiunile regretatului Buhoiu, “Drumuri europene”), pe cât se poate partea frumoasă a ţărişoarei noastre. Și asta doar în cinci zile. Nici măcar în cinci săptămâni și nici măcar în balon. Auzise omul că poate vedea lucruri frumoase şi interesante prin România. Aşa că, luând harta rutieră în faţă am început să-i fac program viitorului peregrin . După ore de “dezbateri” aprinse, am alcătuit un traseu care să combine istoria, geografia şi unicitatea anumitor locuri.

Traseul se prezenta cam aşa: Cluj – Sibiu (cazare) - Săliște – Dobra – Obârșia Lotrului – Pasul Muntinu – Pasul Urdele – Rânca – Novaci - Horezu (cazare) – Râmnicu Vâlcea – Curtea de Argeș – Câmpulung – Rucăr – Bran – Predeal - Sinaia (cazare) – Valea Doftanei – Buzău – Vulcanii Noroioși – Râmnicu Sărat – Focşani – Mărăşești – Bacău – Hanul Ancuței (cazare) – Fălticeni – Gura Humorului - Mănăstirea Voroneț - Mănăstirea Humorului – Mănăstirea Sucevița – Mănăstirea Moldovița – Mănăstirea Putna - Suceava (cazare).

Trei obiective principale (Şoseaua Transaplina, Castelele Bran și Peleş și Mănăstirile din nordul Moldovei) prinse în aproximativ 1.400 Km în 5 zile. Nici uşor, dar nici imposibil de realizat. Rămânea problema mijlocului de transport deoarece Dacia de acum 20 de ani din dotare nu făcea faţă unui traseu atât de lung, de dur şi...contra cronometru. Nu vroiam să risc nimic. Aşa că, dând o căutare pe Google şi cerând părerea autorizată a unor prieteni, am găsit soluţia optimă: Autonom, lider naţional în domeniul serviciilor de închirieri maşini, având o reţea de 30 de centre de închirieri în 21 de oraşe şi un parc auto de peste 800 de autoturisme noi. Zis și făcut: în cel mai scurt timp, cu o amabilitate și promptitudine rar întâlnite la noi, eram în posesia unui Nissan X-TRAIL cu toate dotările, la un preț mai mult decât acceptabil.

De ce acest traseu? Deoarece “prindeam” Sibiul (fostă capitală culturală europeană) cu inconfundabila atmosferă medievală şi muzeul Brukenthal, apoi mioritica şi arhaica zonă a Mărginimii Sibiului urmată de sălbatica și incomparabila Transalpina, cel mai înalt drum rutier din România (Pasul Urdele 2145 m). Șoseaua traversează Munţii Parâng de la N la S fiind paralelă cu Valea Oltului și Valea Jiului. Transalpina a fost construită de armatele romane în drumul lor spre Sarmizegetusa, pavată cu piatră de Regele Carol al II-lea după 1930 și reabilitată de nemți în al II-lea război mondial după care a a fost uitată. Faptul că a fost uitată devenind un drum greu de parcurs (reabilitată doar în ultimii ani) a ajutat Transalpina să-și păstreze neatinsă sălbăticia și farmecul aparte. Era porţiunea de drum unde Nissan-ul închiriat de la Autonom avea să-şi facă pe deplin datoria.

După surplusul de adrenalină urma “impresionarea” artistică: neasemuita Mănăstire de la Curtea de Argeș precum și tradiţionala ceramică de Horezu. Nu puteau lipsi, de asemenea, “emblemele” turismului românesc și anume castelele Bran și Peleş (unul acoperit de legendă și unul plin de istorie). Ca să nu “cădem” în monotonie artistică am pigmentat traseul cu încă un strop de sălbăticie: vulcanii noroioși de la Buzău, singurul muzeu de Chihlimbar din sud-estul Europei de la Colţi și Mausoleul de la Mărăşeşti.

O noapte la Hanul Ancuţei, loc de odihnă a boierilor și târgoveţilor de odinioară aveau să-mi transpună oaspetele în atmosfera vremurilor demult apuse în negurile neiertătoare ale istoriei.

Ce avea să urmeze, era “un tur de forţă” al mănăstirilor unice din nordul Moldovei. Totul se încheia cu măreția Cetăţii Sucevei şi o ultimă noapte pe plaiurile româneşti.

Totul a fost plăcut, fără evenimente auto neprevăzute, cu toată lungimea și dificultatea traseului. Şi asta doar datorită stării ireproşabile a maşinii închiriate de la Autonom.

Articolul reprezintă proba nr. 4 din concursul SuperBlog 2011.

Relaxare vizuală

De curând am fost plecată pe cărările patriei. N-am crezut că am aşa mare nevoie de relaxare, decât când m-am întors acasă încărcată cu energie, relaxată şi fericită...o fericire însoţită de linişte interioară. Întotdeauna când privesc fotografiile executate în concediu îmi spun că n-am făcut suficiente, că n-am surprins multe aspecte pe care deocamdată mi le amintesc, însă timpul le va şterge, probabil.

Vă împărtăşesc câteva dintre creaţiile foto ale familiei. Sunt crâmpeie care-mi dau o stare de bine ori de câte ori le privesc. Chiar dacă nu au aceeaşi semnificaţie pentru voi, poate reuşesc să vă fac ziua mai frumoasă.

Cele de mai sus sunt imagini din Moldova, judeţul Neamţ.

Lacul Beliş-Fântânele, jud. Cluj

La 10 km de Codlea - jud. Braşov

Am avut parte de câteva zile adevărate de vacanță. Nu credeam că poți găsi un loc atât de liniștit, oxigenat și lipsit de griji, atât de aproape de o metropolă cum este Brașovul. La doar câțiva km de oraș, ne-am trezit parcă într-o altă lume: o poieniță, o cabană și o oază de liniște.

N-am avut nevoie de prea mult timp să ne adaptăm naturii, deoarece cu bună ştiinţă ne-am lăsat în voia ei.

Aceasta din urmă reprezintă, geografic, centrul ţării. Este un monument simplu, într-un sat numit Dealu' Frumos, judeţul Sibiu.

Mai greu a fost la întoarcerea acasă, în Cluj, unde ne așteptau praful, gălăgia și un apartament de bloc fără aer condiționat.

Vacanţă de vis

Toamnă.....vreme de beţie......iz de frunze uscate, murmur de şcolari grăbindu-se spre şcoli, aglomeraţie, blocaj în trafic.
Frumuseţea toamnei constă în bucuria de a mă gândi cu nerăbdare la vacanţa de iarnă care urmează. O vacanţă reuşită se planifică din timp, aşa că nu este prea devreme să mă gândesc la ceea ce voi face de sărbători. De Crăciun mi-ar plăcea să-l petrec undeva la munte, într-un sătuc în care tradiţiile au rămas nealterate de obiceiurile urbane. Mi-aş dori o vacanţă cu zăpadă, însă nu şi pe şosea. Vreau să retrăiesc bucuriile copilăriei, de a mă duce la derdeluş cu sania, de a face oameni de zăpadă încărcaţi cu toate accesoriile, de a cânta colinde, de a face cozonaci, de a fi împreună cu familia.


Pe măsură ce trece timpul iernile le simţim tot mai grele. De aceea aş dori ca această iarnă să o văd prin ochi de copil: să stau afară bucurându-mă de zăpadă, să am hainele albe, nescuturate de zăpadă, să-mi atârne ţurţuri la nas, să mă pălească frigul în obraji, după care să intru în casă cu miros de brad, să beau o cană de ceai cu rom şi scortişoară, iar seara să citesc fetiţei mele „Iarna pe uliţă” de George Coşbuc.



Este o variantă de vacanţă pe care v-o propun pentru acest Crăciun.
Dacă simţiţi nevoia mai repede de zile libere şi v-ar surâde ideea unui weekend la Ocna Şugatag, participaţi cu încredere accesând Concurs Vile Pensiuni.

Festivalul Medieval "Cetăţi transilvane" Sibiu 26-29 august 2010

În urmă cu doar câteva zile îmi aminteam de Festivalul medieval din Sibiu. Am fost părtaşă la evenimente doar o zi. M-am despărţit cu greu de Sibiu însă cu dorinţa de a nu rata ediţia următoare, mai ales că este una aniversară, a X-a.


În Sibiu nu te simţi ca într-un obişnuit oraş transilvănean….este cu totul deosebit: calmul ardelenesc, meticulozitatea şi punctualitatea săsească, feţele zâmbitoare şi sociabile ale sibienilor te fac să te simţi într-o staţiune, indiferent de scopul vizitei.

Toţi cei care vor poposi în Sibiu în perioada 26-29 august 2010 se vor delecta cu scurte spectacole de teatru medieval, concerte, improvizaţii acustice, dansuri medievale, exemplificarea unor tehnici de lupta, spectacole pirotehnice. Cu toate acestea ne vor încânta diferite formaţii de dans, muzică, trupe de teatru din România, Croaţia, Germania, Serbia şi Spania.

Frumuseţile României

Îmi amintesc cu drag ce făceam anul trecut pe vremea aceasta. Eram într-un oraş din România unde oamenii păşesc liniştiţi pe stradă, unde nu se vede stress-ul pe faţa lor, unde până şi aerul este primit cu drag de plămâni, de-altfel zona de Munte este aproape.

Revăd în fiecare an Sibiul, iar impresiile mele despre acest oraş rămân aceleaşi: atmosferă medievală, forfotă nezgomotoasă a turiştilor care rămân cu gura căscată plimbându-se pe aleile pietruite, amabilitatea săsescă, sinceră.
Pentru ca admiraţia mea să atingă cote înalte, era în desfăşurare Festivalul Medieval. Te simţeai teleportat în secolul al XVII-lea, văzând în stânga şi-n dreapta trecători în diferite ţinute de epocă, calfe, dansuri şi alte obiceiuri vechi, unele păstrate, altele nu.



Nu am avut timp să vizitez tot ceea ce aş fi dorit însă, de fiecare dată când ajung în Sibiu nu pierd ocazia de a mă relaxa prin Muzeul Satului, cel mai mare şi bine amenajat din ţară unde, dacă este timp frumos, poţi petrece o zi întreagă fără să te plictiseşti.
Dacă ajungeţi, chiar şi pentru o zi, în acest minunat oraş, vă recomand:
Palatul Brukenthal
Capela Sfintei Cruci
Turnul Sfatului
Turnul Olarilor
Casa Artelor
Podul Mincinoşilor
Parcul sub Arini
Nici Mărginimea Sibiului nu se lasă mai prejos, întâlnind locuri minunate la doar câţiva kilometri de oraş: Păltiniş, Răşinari (satul natal al lui poetului Octavian Goga şi al filozofului Emil Cioran), Biertan (unde s+a dscoperit celebra tăbliţă purtând inscripţia latină “EGO ZENOVIUS VOTUM POSUI”), Cisnădioara, Bazna, Cornăţel.


Dacă v-am deschis apetitul asupra acestui colţ de ţară, vă puteţi înscrie la acest Concurs la care tocmai particip.

Govora - o staţiune fără vârstă

- Este mijlocul verii, se aude vocea drăgălaşă a fetiţei.

Nu am reacţionat imediat dar, în câteva secunde, mintea mea a calculat cât a mai rămas din vacanţa mare, de care ne bucurăm doi din cei trei membri ai familiei. Astfel că m-am auzit spunând:
- Diseară avem Consiliu de familie, iar pe ordinea de zi este doar un subiect: stabilirea locaţiei şi a duratei concediului.

Până la „ceasul marilor hotărâri” m-am documentat pentru a prezenta oferte complete şi pentru a ne fi mai uşoară alegerea.
După deliberări, prin excluderea locaţiilor deja vizitate, am hotărât ca anul acesta să străbatem un drum de aproximativ 280 de km de la Cluj-Napoca la Băile Govora, un drum cu urcuşuri şi coborâşuri între două oraşe care sunt situate aproximativ la aceeaşi altitudine, 350-400 m.

Govora - vedere generală
Mă veţi întreba: „De ce Govora?"

- n-am fost niciodată în Oltenia
- anul acesta sunt 100 de ani de la numirea ei ca staţiune balneo-climaterică
- împrejurimile adună multe monumente istorice şi de artă, muzee, mănăstiri care au propria legendă şi care abia aşteaptă să fie admirate
- având în vedere că afecţiuni respiratorii pot avea şi cei mici, mergem pe principiul “să previi este mai uşor decât să tratezi”, astfel că o ducem şi pe fetiţa noastră de 8 ani

Govora - izvoare termale
Govora - izvorul Ferdinand

- este numită "staţiunea fără vârstă" însă, totodată este şi „staţiunea tuturor vârstelor” deoarece menţine familia unită, adunând trei generaţii (pe principiul 3 în 1), fiecare găsind relaxare, confort, refacere.

Bălăceală pentru toţi

Nu cunosc staţiunea, însă bântuind în spaţiul virtual am rămas cu impresia că fiecare membru al familiei mele va rămâne cu amintiri frumoase din aceste locuri. La întoarcere vă voi povesti mai multe.

- Mami, bagajul meu e pregătit!...

Dor de Mamaia

Oricât de adorate ar fi concediile in strainătate, nu pot sa nu recunosc ca mi se face dor de Marea Neagră. Părinţii mei făceau în aşa fel încât în fiecare an mergeam pe litoral. Şi, cum e bine să păstrezi obiceiurile bune, fac şi eu la fel cu familia mea. Cel mai des am vizitat Mamaia, astfel că, „perla litoralului românesc” a rămas preferata mea. Faţă de acum 20 de ani, când eram copil, s-au schimbat multe, însă plăcerea de a mă trezi pe muzica valurilor, în aerul sărat, cu imensitatea mării în faţă, este exact la fel.

Cu siguranţă, aceste amintiri sunt amplificate de distanţa la care mă aflu faţă de mare (circa 700 de kilometri), motiv pentru care nu ajung la Mamaia decât o dată pe an.

Mă veţi întreba ce mă atrage?
În copilărie admiram plaja, nisipul fin, apa de adâncime mică mai mulţi metri în larg, Satul de vacanţă.

În adolescenţă preferam plimbările pe malul mării sau pe faleză, terasele liniştite, cu muzică exact pe placul meu.
Acum, familistă fiind, sunt fericită să o văd pe fiică-mea distrându-se la Aqua Magic. Plimbarea cu Telegondola este nelipsită. Mamaia văzută de sus mi-o amintesc ori de câte ori am mai mult de lucru la serviciu şi-mi amintesc de concediu.
Staţiunea este mirifică şi pe timp de furtună.

Odată ajunşi la destinaţie, în funcţie de bugetul fiecărei familii, puteţi vedea iahturi în cadrul expoziţiei, puteţi practica sporturi acvatice sau doar admira de la mal.

Vacanţa mult-aşteptată

Am contorizat prea mult zilele rămase până la vacanţă încât să nu marchez începerea ei.

Chiar dacă nu va fi cea mai spectaculoasă, îndrăznesc să visez la relaxarea ideală care, să nu credeţi că sunt pretenţioasă, aş localiza-o undeva la munte, intr-o locaţie inconjurată de pădure, dar nu total izolată, cu o curte în care să pot sta atât la soare, cât şi la umbră, să pot lectura cărţile achiziţionate în ultimele luni si pe care abia am avut timp să le aşez în bibliotecă.

Totodată simt nevoia de mişcare. Voi avea unde să alerg, însă mi-ar plăcea să pot juca volei, sportul meu preferat. Dacă nimeresc şi sezonul frăguţelor sau al zmeurei mi-aş petrece mai mult timp plimbându-mă prin pădure, alături de cei dragi din familie, bineînţeles, pentru a imortaliza aceste minunate şi de neuitat zile de vacanţă.

În cazul în care ploile nu ne lasă să ieşim, o saună, o sală de fitness sau un joc de biliard în cadrul pensiunii ar fi binevenite. Sigur că nu pot neglija preferinţele fetiţei noastre, care ar fi fericită dacă ar avea un loc de joacă special amenajat, atât în aer liber, cât şi în interior.

Pentru mine, femeie fiind, un concediu adevărat include şi pauză de la gătit, astfel că ne vom delecta cu bucatele proaspete, preparate după bunul nostru plac de bucătari pricepuţi.

Am scris aceste rânduri cu gândul undeva departe de cotidian, către munte, unde oxigenul nu este porţionat.