Promovarea de produse online

Blogger-ul la nevoie se cunoaște…

Ploaia cernea afară o perdea gri, exact ca și gândurile mele. Doar cafeaua din față mă mai încălzea cât de cât. Trebuia neapărat să găsesc o metodă în a-mi promova afacerea on-line de comercializare produse IT, în care investisem atât pasiune, cât și economiile. Reușisem să prind exclusivitate în vânzarea unor produse de nișă ale unui brand de top din domeniu, dar numele firmei producătoare nu ajungea. Ca să vând trebuia să-mi fac cunoscută propria afacere și ofertă. Avantajul în fața concurenței era numele brandului și prețurile scăzute datorită faptului că nu aveam cheltuieli mari. Vindeam doar on-line, sediul era propria-mi locuință, iar prestatori doar fratele meu şi cu mine. Astfel ne permiteam să avem un adaos comercial mic rezultând prețuri pe măsură.

Avalanșa gândurilor îmi reamintea momentul în care începuse totul. O cunoștință făcuse o recomandare, urmase un telefon, o întâlnire și mă “pricopsisem” cu exclusivitatea. Restul, autorizațiile, construcția magazinului virtual, veniseră parca de la sine. Un cuvânt îmi rămăsese agățat în memorie: recomandare. În anii facultății învățasem că nimic nu este la fel de eficient ca marketingul pe bază de recomandări. De câte ori, când ai vrut să cumperi un produs sau să ieși la un film, ai întrebat prietenii sau rudele ce părere au? Suntem concepuți să avem mai mare încredere într-o recomandare venită de la cineva cunoscut, decât de la cea mai interesantă reclamă.

Atunci cum puteam aplica teoria în practică? Îmi începusem activitatea internaută cu un mic blog și câștigasem primii bani scriind advertoriale: 3-4 euro, maxim 10 pentru un material. Era exact ce-mi trebuia și-mi puteam permite. Advertorialele, texte axate pe cuvintele-cheie ale nișei căreia îi fac referire, cu rolul de a promova un website sau afacere online, au scopul de a oferi informații relevante publicului țintă venind cu un element esenţial: link spre un website, care de regulă se vrea cunoscut. Dar cum să atrag bloggerii să mă promoveze? Nu aveam timpul necesar să “bat” la ușa fiecărui blogger... din nou deznădejdea îmi dădea târcoale când...

...Soluția salvatoare intra pe ușă. Un bun prieten din facultate, care își rotunjea veniturile cu ajutorul unei “comunități” de bloggeri, o adevărată “platformă” de promovare a afacerilor on-line, tocmai își scutura umbrela de ploaia măruntă. "...Blogurile sunt cauza care determină Web-ul să se dezvolte” spunea Jason Goldman, project manager la Google's Blogger și cu această idee în minte, mi-am invitat prietenul la o cafea (spre surprinderea lui) și, fără să ezit, i-am expus “problema”. Nimic mai simplu! Nu aveam decât să stabilesc suma oferită pe advertorial, iar el îmi va promova oferta prin intermediul comunității (avea peste 200 de membri activi dornici de câștig). Promovarea prin advertoriale este superioară multor tehnici de promovare pe internet, precum cumpărarea de link-uri, bannere etc. Advertorialele generează atât audiență de moment, cât și rezultate pe termen lung prin campanii repetate. Feedback-ul e ușor de urmărit prin vizionarea sursei vizitatorilor sau a cumpărătorilor de pe site-ul meu.

Prin organizarea unui concurs cu premii (în bani sau produse adresate bloggerilor în mod special) al celor mai bune materiale voi putea să-mi fidelizez promotorii astfel încât de fiecare dată când voi porni o campanie aceștia să-mi cunoască deja seriozitatea și calitatea produselor. De asemenea, cumpărătorii vor beneficia de un discount dacă vor proveni de pe site-urile de promovare. Mintea începe a calcula: pentru început 200 de advertoriale a 5 euro, total de 1.000 de euro. Premiile acordate primilor 20 de bloggeri, încă 500 euro. Deci un total de 1.500 plus o cafea. Mult mai ieftin decât orice altă variantă de reclamă la un astfel de nivel, având în vedere că peste 3 milioane de români citesc bloguri. Rămânea doar ca principiul “bulgărelui de zăpadă” al advertorialelor să-și producă efectele.

Ploaia s-a oprit, iar gândurile mele s-au limpezit.

Acest articol reprezintă etapa 20 (Oktal) a concursului SuperBlog 2011.

Quo Vadis, hommo “informaticus”?

Existăm şi evoluăm într-o lume a vitezei, în care toţi oamenii fug de ceva sau după ceva.

Omul modern este creator şi receptor de informaţie, reuşind să ţină legătura cu lumea exterioară și să acţioneze în conformitate cu ea. În termeni cantitativi, "universul informaţional" ar fi totalitatea aspectelor informaţionale. Perceput în sintagmă este explorat doar de patru decenii. Este natural ca formulările ce ţintesc caracterizarea lui să aibă "mai puțină logică" decât formulările referitoare la alte tipuri de universuri, explorate de mai mult timp.

Deloc întâmplător, sociologii denumesc astazi "societatea informatizată" ceea ce nu cu mulți ani în urmă numeau "societatea post-industrială". Toate zonele importante ale vieţii sociale, de la politic, economic, servicii, la ştiință, cultură, educaţie sunt puternic marcate și condiţionate de ofensiva informaţiei.

Se poate observa că în societatea contemporană rețelele de calculatoare, în particular Internet-ul, au un rol esențial în globalizarea proceselor de comunicare. Industria calculatoarelor, atât din punctul de vedere al tehnologiei hard, cât și soft, este domeniul care a evoluat cel mai dinamic în secolul nostru. Acest progres spectaculos este evident, gândindu-ne că acum 40 de ani un sistem de calcul, de dimensiuni considerabile, nu avea nici pe departe performanţele calculatoarelor de astăzi, la un raport de dimensiune de aproximativ 1/104. Viteza de lucru a procesoarelor a evoluat și ea, aproximativ cu un factor de 10 la fiecare deceniu, ajungându-se în prezent la un procesor cu o frecvență de 8,4 GHz.

Este fantastic însă că atât un procesor, cât și corpul uman, dominat de creier, sunt formate din aceleaşi molecule. Din această “magie” a moleculelor, din nenumăratele lor combinații, este compusă viața noastră ca indivizi și ca univers. Structura lor conţine un număr fix de atomi: 92 de atomi pentru o lume. Cine ar putea crede că la baza întregii lumi de o enormă complexitate, se află mai puţin de 100 de entități elementare? Și totuşi aşa este. Atomii, al caror nume înseamnă “indivizibili” sunt de… 92 de tipuri şi îi găsim în tabelul lui Mendeleev. Există și atomi cu “adrese” dincolo de numarul 92, dar ei nu sunt stabili. Pot fi fabricați sau chiar detectați în stare naturală, dar se dezintegrează într-un timp mai lung sau mai scurt. Din aceşti atomi, omul, fiinţa superioară, a construit esența mileniului: calculatorul. Suntem într-o continuă cursă de dezvoltare a componentelor și performanţelor lui, bazată pe o perpetuă dependență de timp, devenind “sclavii” vitezei cu care evoluează acești “copii” ai gândirii noastre.

Domeniile de aplicabilitate au devenit atât de diverse, încălcându-ne aproape total intimitatea și cotidianul încât, prin simpla noastră gândire, am transformat viața de zi cu zi într-o adevărată luptă pentru existenţă. Aceiaşi 92 de atomi au “tras linia” dependenței de viteză și a adaptabilităţii la un nivel din ce în ce mai mare al tehnologiei și informaţiei. Ai de ales: ori te adaptezi și te integrezi ținând pasul cu această ameţitoare viteză de dezvoltare, ori dispari ca individ, ca parte a acestui univers înrobit tehnicii și te retragi într-un univers paralel. Oricum, dacă alegerea nu-ţi aparține, ea va aparține societății, rezultatul fiind acelaşi. Deci întrebarea nu este dacă noi putem ţine pasul cu acest mileniu ci dacă ne putem adapta lui.

Răspunsul e simplu, dezvoltarea tehnologică pornită de noi, este într-o continuă evoluție, astfel încât până și gadgeturile rezultate au ajuns să ne conducă viaţa de zi cu zi, transformându-ne în nişte dependenţi docili ai "societății informatizate", în fapt al propriilor idei și realizări, astfel încât până și alegerea unei variante asupra propriei soarte o lăsăm tot în grija gadget-urilor din dotare.

Miniaturizarea progresivă, “reţete” și gadget-uri inspirate din genetică şi din structura şi funcţionarea creierului, Nano Computer-ul şi Quantum Computer-ul ne bat deja la uşă.

Un lucru e sigur: toate aceste “facilități” tehnologice ale vieţii noastre ne-au permis şi o vor face cu siguranţă şi în viitor, să ne preocupăm de alte atâtea necunoscute care aşteaptă răspuns.

Această disertaţie reprezintă etapa 12 a concursului SuperBlog 2011.

Oktal - Punct de atracție

Oktal lansează în premieră la CeBIT 2111 Seria Oktasus KX 3000

"La fiecare 18 luni, cu siguranță, vom constata o dublare a capacității de memorie, a vitezei și a altor performanțe a PC-urilor" …Legea lui Moore privind tehnologia PC.

Transmit de pe satelitul X20, de la CeBIT 2111, în aceste zile inima lumii digitale, unde peste 10.000 de firme din peste 108 ţări îşi prezintă ultimele produse şi performanţe din domeniul IT.

Agitaţie mare la standul producătorului Oktasus care, alături de principalul distribuitor al produselor lor, multinaţionala OKTAL, îşi lansează cea mai rapidă şi performantă gamă de calculatoare din lume (performanţe de 127 petaflops) (FLOPS - Floating point Operations Per Second - operaţii în virgulă mobilă pe secundă) şi care surclasează “supercomputerul” CRZ produs de chinezi, care ani de-a rândul a dominat piaţa cu ai săi 85 petaflops. Bazată pe un Hex CPU (tehnologie hexagonală pe fibră optică) de până la 128 THz, NIM (Neuronal Imagining Memory – simularea artificială a rețelei neuronale) şi având mediul de stocare de tip HDNA (ce poate ca într-un singur gram de DNA informatic să stocheze mai mult de un trilion de tera de informație), gama de computere Oktasus KX 3000 beneficiază de tehnologia de ultimă oră FLIDT (Faster than Light or Instant Data Transfer) bazată pe folosirea capacităţilor şi performanţelor photonilor, mai exact pe proprietatea luminii de a transporta informaţii.

De asemenea, prin această gamă, se vine în întâmpinarea dorinţelor clienţilor şi anume posibilitatea configurării pe loc a viitorului PC, astfel oricine îşi va putea alege configuraţia adaptată necesităţilor personale exacte.

“... este o gamă accesibilă oricărui tip de consumator şi prin metoda autoconfigurării pe loc a sistemului, acesta poate fi adaptat oricărui scop: de la cel economic, de cercetare sau social, al reţelelor virtuale, până la cel de gamming de ultimă generaţie. Cel mai răspândit tip de LAN gamming, "MMORPG" (Massively Multiplayer Online Role Playing Game), poate fi înlocuit cu crearea şi participarea la lumi virtuale cu aplicaţii din cele mai diverse (economice, sociale, comerț, învățământ)" a afirmat CO-ul Oktasus, cu ocazia lansării.

Cu greu îmi fac loc şi reuşesc să-i iau o declaraţie scurtă managerului general OKTAL: “…după cum ne-am obişnuit, reprezentanţele noastre din toată lumea sunt pregătite să primească noul val de produse Oktasus dotate cu aceaste tehnologii de vârf. Vom distribui o gamă largă de calculatoare cu cele mai vaste destinaţii: computere ce vor echivala creierul uman (cu utilizare prioritară în proiectare, cercetări spațiale și medicină), computere nanoscale, optice, DNA, Quantum (ce folosesc direct principiul quantum al puterii atomilor), computere ce vor putea fi folosite de animale, servere pentru reţele globale, micro computere.”

Ca o premieră, toate aceste PC-uri nu vor mai necesita un reboot, putând cu uşurinţă să citească gândurile operatorului, se vor baza pe un display holografic de înaltă rezoluţie şi pe un sunet spaţial surround de ultimă generaţie.

Odată cu lansarea noilor produse Oktasus, universul lumilor virtuale (Shared Space) va primi o altă semnificaţie şi folosinţă, utilizatorii putând participa la o infinitate de acţiuni simultan. De asemenea, învățământul va deveni un domeniu de aplicabilitate imediat, cu beneficii incomparabile, a unei game imense de forme de la cele 3D la cele holografice, de la biblioteci cu baze de date accesibile imediat, la reţele mondiale de învăţământ şi schimb de experienţă.

A transmis pentru OKTAL, de pe X20, trimisul special, Felicia Popa.

Această ficţiune reprezintă proba 5 a concursului SuperBlog 2011.