Visând cu ochii deschişi

…”un ultra puternic procesor Intel Core i7 de ultimă generaţie secondat de 4GB de memorie RAM şi o placă video nVidia GeForce 260M cu încă 1 GB de memorie dedicată” …
Cu aşa ceva Asus G60J nu poate fi decât o maşină “infernală”, duşmanul plimbărilor cu familia, generator de replici gen ….”mai dă şi tu cu aspiratorul, dragă şi mai lasă jocurile alea”... sau “…plânge, iubire, frigiderul de tristeţea pustietăţii şi a frigului din el! Tu nu mai găteşti nimic? Iarăşi pizza din colţ?”… Copilul urlă că nu-i iese rezultatul la problema de matematică, vecina dezmembrează soneria trecând la herculeene bătăi cu pumnul în uşă, dornică de bârfa ultimelor ştiri de la “radio şanţ”, iar soţul se gândeşte din ce în ce mai serios să-şi ataşeze GPS la şosete, căutarea lor infinită în labirintul dulapurilor neducând la nimic.
ASUS G60J
Gata! M-am săturat! Vreau să fiu singură cu jocurile mele şi să profit de acest “super monstru” G60J, să mă bucur la maxim de extra calităţile sale. Neuronii încep să alerge înnebuniţi în căutarea unei soluţii. Evrika! Am găsit! ...”dragă... m-a sunat Dana şi m-a rugat să o ajut la zacuscă. Am să stau vreo 2-3 ore şi îmi iau si laptopul cu mine să nu primesc vreun e-mail important”… Ies rapid pe uşă, să nu mai las loc de replici, palmez în drum cheia de la maşină şi o “tai” cu viteză undeva la marginea oraşului.

Eee.... altă viaţă. Linişte, deşi un pic cam frig, dar ce mai contează? Difuzoarele Altec Lansing® şi EAX Advanced HD 4.0 îmi sunt suficiente pentru a-mi încălzi urechile, iar fuga degetelor pe tastatura silenţioasă mă fac să uit de tot. Doar eu şi jocul favorit. După vreo oră, care a zburat pe nesimţite, un sunet ce nu provine din laptop îmi tulbură concentrarea. E o bătaie în geamul maşinii. Dau jos geamul aburit şi mă trezesc nas în nas cu un subcomisar de poliţie care, cu o privire de “vultur misionar”, caută în van lângă mine un mascul feroce cu pantalonii în vine. Dezamăgire totală! Găseşte doar un laptop “înfierbântat şi dezbrăcat de orice inhibiţie” în ale cărui difuzoare HiFi urlă deznădăjduit un personaj din jocul adorat. Obtuz şi “dezumflat” se retrage trist şi nesatisfăcut atragându-mi doar atenţia să nu mai parchez atât de aproape de carosabil ... trebuia să zică şi el ceva.

Adusă la realitate, cu plăcerile de gameriţă spulberate de “cop-ul” autohton, mă hotărăsc să mă întorc acasă, mai ales că mai aveam de conceput un articol pentru SuperBlog 2009. Nici nu intru bine pe uşă şi aud: “…. Mamiiiii .... tot nu-mi iese problema”, iar din camera alăturată “…. şi totuşi, îmi spui şi mie unde mi-ai pus şosetele???”.