Real te ajută să fii la modă toamna aceasta

Luna trecută am avut ocazia să revăd un oraş care, pentru mine, reprezintă simbolul civilizaţiei, al decenţei şi eleganţei: Londra. Dacă anul trecut n-am avut nici măcar troller (eram singura din aeroport care-şi sfărâma umerii), anul acesta am avut trei zile în care îmi puteam pregăti atât bagajul, cât şi conţinutul său. Orice bagaj începe cu o listă. În momentul în care ajung la capitolul îmbrăcăminte, deschid dulapul şi zic: asta ar merge, asta nu, pe asta la ce o asortez?...oare să-mi pun şi..., pe aceasta mă tem că o duc degeaba, vai, ce se va şifona!... cu asta mi-e cald, cu alta mi-e frig ş.a.m.d.

Nu sunt o fană a shopping-ului, poate tocmai pentru că eu mă ocup de acest lucru în familia noastră, chiar şi în domeniul vestimentar. Nu intru în magazinele de haine pentru a privi, ci doar dacă am un scop prestabilit. Cum îmi place să fiu mereu surprinzătoare, nu mi-am format un stil vestimentar, ci îmi aleg ţinutele în funcţie de ocazie, locaţie, oră din zi şi temperatura de afară. Săptămânal merg la real,- hypermarket pentru cumpărăturile necesare pe termen scurt. Oricât de dezinteresat ai fi, nu poţi trece impasibil pe lângă standurile cu îmbrăcăminte. Îmi propusesem „să-i dau gata” pe partenerii din Londra. Bluzele şi fustele mele preferate, dar cam „expirate”, se doreau lăsate la odihnă în dulap.

Pentru a avea atitudine aveam nevoie de ceva nou ...şi de timp! Mi-am alocat o oră în plus pentru a avea timp să petrec la raionul de îmbrăcăminte. Simţeam o exuberanţă încă de la plecarea de acasă spre real,-, doar la gândul că făceam cumpărături pentru mine. Ieşea microbul shopping-ului la atac. Cu mine nu prea avea şanse: sunt genul „Punct ochit, punct lovit”, nu mă las pradă tentaţiilor. Ştiam clar ce caut, deoarece cunoşteam programul delegaţiei pe de o parte şi limitele financiare pe de altă parte.

Aveam nevoie de o jachetă care să se potrivească atât la fuste, cât şi la pantaloni, potrivită pentru câteva zile frumoase de toamnă, în care nu-mi va fi nici cald, dar nici frig. Aveam emoţii că nu voi vedea decât haine pentru copii şi adolescenţi, însă m-am liniştit. Aşa cum zona alimentară de la real,- este pe toate gusturile, tot aşa raionul de îmbrăcăminte este pentru întreaga familie, într-o diversitate de modele, mărimi şi culori. Nu sunt pretenţioasă şi fiţoasă când aleg haine. Singura mea extravaganţă este să-mi stea perfect. Mi-a fost de ajuns oglinda situată printre standuri ca să mă decid. Un aspect deloc de neglijat este încadrarea în trend.

Pentru o femeie moda nu e o nebuloasă, ci o linie curbă deschisă, mereu în mişcare. Femeile sunt într-o permanentă căutare, iar facilitatea cu care adaptăm moda la personalitatea noastră ne dă acel factor inedit, atrăgător.

Nu sunt adepta shopping-ului prin „n” magazine, prefer să iau totul dintr-un loc. Îmi repet în minte programul deplasării, asociind ţinutele: office la întrunire, ţinută de seara, feminină la „Seara londoneză” şi sport în scurta excursie în afara oraşului. Spre încântarea mea, după doar câţiva paşi am găsit şi accesoriul căutat: o eşarfă chic pe care o voi purta seara. Am mai probat (şi apoi luat) un jerseu verde (deoarece se potrivea la multe dintre bluzele pe care le aveam). Nu-mi venea să cred că în mai puţin de o jumătate de oră am rezolvat problema hainelor (restul cumpărăturilor le fac cu ochii închişi)! Recunosc, nu e doar meritul meu, deoarece modul în care este organizată marfa m-a ajutat să fiu operativă. Îndreptându-mă spre casierie m-am crispat puţin la gândul că nu-mi ajung banii. Aş fi lăsat făina, hârtia igienică şi cozonacul (cu regret), dar noile mele achiziţii, cu iz de fir proaspăt cusut, nici gând!

Costurile n-au afectat portofelul, doar mimica mea, întorcându-mă acasă cu un zâmbet larg.

Articolul reprezintă etapa 22 a concursului SuperBlog 2011.

La Real România e la ea acasă

După statistica personală, în prezent sunt mai mulţi copii mofturoşi la masă decât acum 30 de ani. Oare de ce? (O întrebare pe care v-o adresez vouă, cititorilor, spre analiză în comentariile acestui articol.)
Aceeaşi dilemă mă “bântuie” de fiecare dată când fiică-mea face mofturi la mâncare (şi nu sunt o bucătăreasă nepricepută). M-a auzit de nenumărate ori spunând că noi, părinţii, când eram copii, ne bucuram de ceea ce ni se oferea deoarece nu aveam de ales. Într-o zi, în care mi-am dat seama că au povestit şi la şcoală despre produsele româneşti, mi-a spus:

- Mami, vino să mergem la Real, dar să facem o listă doar cu produse din acelea, de care mâncai tu când erai mică, fiindcă tare le mai lăudai. Şi nu doar de aceea, ci şi pentru că m-au întrebat colegele cum ţi-ai păstrat silueta. Ştii ce le-am zis? Că în copilărie ai consumat doar produse româneşti, care erau foarte sănătoase.
- Nu e departe de adevăr...

Începem noi a scrie lista şi constat că unele sortimente au aceeaşi denumire de acum 30 de ani. Spre exemplu, faimoasa “Eugenia” era nelipsită din punga de mâncare a elevilor. Îmi luam în buzunar câte o “Eugenia” atunci când aveam de stat la câte-o coadă. Te salva de la foame, plictiseală, te ajuta să socializezi: având doi biscuiţi, puteai oferi unul.

Săptămânal merg la Real, însă până acum nu am contorizat diversitatea produselor româneşti din hypermarket. Constat că oferta este suficient de mare, astfel încât să pot alege ceea ce mă interesează. Noi, oamenii de rând, fără putere de decizie, putem fi mai înţelepţi şi, fără un efort major, vom reuşi să dezmorţim economia românească. Puţin câte puţin înseamnă, de fapt, foarte mult. Am convingerea că este doar o chestiune de educaţie şi de timp până când orice român va fi conştient că alegerea produselor româneşti (alimentare sau nu), sunt o alegere potrivită pentru sănătatea personală şi pentru cea a economiei româneşti.

La Hypermarket-ul Real, promovarea produselor româneşti se face în special prin brandul propriu Tip din care fac parte produse la “prim preţ”. Acestea au aproape 100% furnizori români. Pentru a afla mai uşor care produse sunt de provenienţă autohtonă, o idee foarte bună, promovată deja de acum doi ani, este etichetarea lor, printr-un însemn care ar certifica faptul că este produs în România. Astfel vor fi înlăturate confuziile care ar putea apare în momentul în care produse fabricate în România au denumiri străine. Această metodă reduce din timpul pe care şi l-ar piede cumpărătorul cu citirea denumirii producătorului. Eticheta trebuie să fie vizibilă şi confirmă autenticitatea produsului.

Real intenţionează impunerea pe piaţă a produselor româneşti din considerente ecologice, logistice şi de preţ, dar şi în scopul acordării unui suport economic producătorilor români, pentru a mai acorda o şansă economiei româneşti.

Programul “Produceţi româneşte, cumpărăm româneşte”a fost lansat la Timişoara pe 31 ianuarie 2011. Pentru a putea fi îndeplinite obiectivele acestui proiect pot fi organizate târguri în care producătorii români să-şi etaleze oferta, iar cumpărătorii să poată degusta, testa sau încerca bunurile.

Sloganul “Produceţi româneşte, cumpărăm româneşte” nu aş dori să sune ca un ordin pentru că tot ceea ce ne este impus percepem ca fiind obligaţie şi nu ar deveni un obicei, deci ar fi efemer. În momentul în care suntem conştienţi de importanţa mesajului, vor exista şi efecte pozitive în urma a ceea ce întreprindem.

Gândul mă duce departe, la momentul în care producătorul român va vedea că are piaţă de desfacere mult mai largă. Atunci vor apărea alţi şi alţi producători, concurenţa dintre ei şi, implicit, calitatea se va impune. Este un curs ascendent, nu-l continui pentru că aş intra prea mult în detalii economico-financiare.

Urmarea ar fi: “Producem, cumpărăm şi exportăm româneşte”.

Ajungând acasă, fiică-mea se serveşte cu un măr din sacoşă. Muşcând din el, îmi spune:

- Mami, mărul acesta e din livada bunicii!

Acest mesaj reprezintă proba 15 a concursului SuperBlog 2011.

American Tourister, exclusiv la Real

“Amintirile mă chinuiesc, amintirile mă răscolesc”...când mă gândesc la umerii mei în prima zi de concediu. N-am inventat eu trolerul, însă mă gândeam de mică la variante, atunci când mama îmi spunea: „Pune-ţi în bagaj doar atât cât poţi duce”. Nu visam că vine un cavaler să-mi ducă bagajul, însă îmi treceau prin minte diverse metode de transport al lor fără un efort fizic: inclusiv pe cap, ca şi chinezoaicele.

Am neglijat asemenea achiziţie, recunosc. Anul trecut m-a luat prin surprindere o ieşire de câteva zile în Londra. Din acea zi am înţeles de ce este indispensabil un troler:

- nu stai cocârjat până la punctul de cazare, ci poţi admira locurile din jur
- nu apari la hotel transpirat şi stors de oboseala, ci te prezinţi fresh, cu zâmbetul pe buze
- te poţi opri pe traseu să studiezi harta sau să bei o citronadă fără să trebuiască să-ţi murdăreşti geanta, lăsând-o din mână
- poţi scotoci în voie prin troler fără să ţi se facă rău stând cu capul în jos

Între timp, am trecut la lucruri mai serioase: ne-am mutat. Şi ce face românu’ când se mută? Aţi ghicit: bagajele. Am început să cerşesc la non-stop-ul de la bloc cutii pentru a-mi ambala lucrurile. Un vecin isteţ din cale-afară, văzându-mă cum transform scara blocului în sală de forţă, în loc să mă ajute, începe a-mi da sfaturi:

" - Decât să..., mai bine....în loc să..., mai bine ia-ţi un troler". Atunci mi s-a aprins un beculeţ, mi-am amintit că „gura păcătosului adevăr grăieşte” şi, fără să-i mulţumesc pentru idee, m-am folosit de ea.

Şi cum de 5 ani (în Cluj de 4) tot ce caut începe la Real, fac o listă la repezeală, cu titlul „Troler”. Hypermarket-ul m-a întâmpinat cu ceea ce aveam nevoie: multe şi diferite bagaje.

Aflu că American Tourister tocmai a început o campanie în perioada 15 septembrie 2011 – 15 februarie 2012, timp în care pot fi achiziţionate puncte bonus la fiecare 40 de lei cheltuiţi la cumpărături. Cu 20 astfel de puncte pot cumpăra bagaje American Tourister cu 60 % mai puţin. Punctele acumulate pot fi folosite până la sfărşitul lui februarie. Greul abia acum începe, fiindcă am de ales. Setul de două trolere îmi face cu ochiul.

Gândurile mele zboară la concediul care se apropie. Am acumulat două motive serioase pentru a-mi cumpăra troler: mutatul şi concediul.

Criza mă tot trezeşte la realitate când îmi propun cumpărături deosebite, care nu fac parte din lista săptămânală, listă cu care Hypermarket-ul Real Cluj s-a obişnuit de 4 ani încoace. Căruţul deja ştie să meargă singur printre raioane, iar maşina îşi cunoaşte locul de parcare (cu toate că am „mângâiat” la un moment dat un stâlp). Am făcut această divagare, deoarece se impune o urare din suflet: „La mulţi ani!”

Revenind la ceea ce mă arde, sunt la faza de tatonare, deoarece doresc să beneficiez şi de reducerea de 60%, însă mai am de acumulat 3 puncte bonus, pe care le voi primi săptămâna viitoare „dintr-o suflare”.

Într-un final am decis că-mi voi cumpăra setul de două trolere. Se pare că nu mă pot deconecta de la gândul relaxării totale. Nu e prima dată când vom cutreiera zona Agapiei. Acele locuri sunt o oază de linişte, cum numai în descrierile lui Creangă şi în poeziile lui Eminescu mai întâlneşti. Îmi doresc să stăm cât mai mult, prin urmare bagajele noastre vor fi pe măsură.

Structura ranforsată a trolerului îmi certifică faptul că liniştită pot să aşez încărcătorul de baterii pentru aparatul foto şi tensiometrul, fără a avea emoţii de strivire. A fost un geniu Sol Kofller, cu această invenţie a bagajelor de vinil, la doar 1 $ în anii ’30. Nu întâmplător a cumpărat Samsonite compania în anii ’90.

Optimistă cum sunt, pentru mine visele devin întotdeauna realitate, aşa că nu-mi rămâne decât să aştept următoarea sesiune de cumpărături la Real pentru a-mi completa cardul bonus special şi a-mi cumpăra baza de pornire într-o călătorie, bagajele.

Aceasta a fost proba nr. 2 din concursul SuperBlog, organizat de PcNews.

Cu Zibo copiii sunt mai fericiţi (III)

A sosit şi ziua mult aşteptată de către copii, ziua în care li s-a oferit posibilitatea de a dona o jucărie în scop umanitar, în cadrul Acţiunii "Schimb de jucării", organizată de Zibo.ro şi Cabral, susţinută de Blogal Initiative.

Părinţii, foarte receptivi la acţiunea noastră, s-au oferit să ne conducă de la şcoală spre Galeriile Real Cluj cu maşinile personale. Ajunşi acolo, fiecare cu jucăria ambalată, care mai de care mai îngrijit, au aşteptat cu nerăbdare momentul în care au avut ocazia să umple sacul cu jucării.

Între timp, au ajutat la expunerea desenelor, de care erau foarte mândri, mai ales în momentul în care lumea se oprea să le admire.

Apoi, şi-au aşteptat rândul, nesperat de răbdători, să doneze un leu sau mai mult. Unii dintre ei mi-au mărturisit că au luat din propria puşculiţă pentru această donaţie şi le pare bine că au făcut acest lucru.

Reveniţi la şcoală, am împărtăşit impresii, o parte dintre ele fiind surprinse în filmul care urmează:



Acţiunea continuă şi-n zilele următoare, până în 15 octombrie 2011, cu diferite concursuri de dans, poezie, teatru, după programul prezentat aici. Aşadar, sunteţi aşteptaţi toţi cei care doriţi să oferiţi sprijin. Prin voi, unii copii vor primi ajutor, alţii vor fi fericiţi că au avut posibilitatea de a ajuta. Iar în 7-8 noiembrie Zibo.ro organizează Concursul naţional de majorete.

Ar fi de dorit ca şi altora să le vină astfel de idei în a demara acţiuni în care sunt implicaţi copiii, deoarece sunt foarte receptivi. De ideile creative ale copiilor se poate ţine seama, fără nicio reţinere, în conceperea unor astfel de acţiuni umanitare. Aşa cum, dacă nu ştii cum funcţionează un aparat digital, pe cine chemi în ajutor? Răspuns corect: un copil.

Cei din Bucureşti se pot lămuri mai uşor "cu ce se mănâncă" această acţiune, participând chiar astăzi, 4 octombrie 2011, la Conferinţa de Presă ce va avea loc la Galeria REAL din Bucuresti Est (Policolor). Cabral va fi acolo, chiar de ziua lui.

Cu Zibo copiii sunt mai fericiţi (II)

Trecând peste imperfecţiunile unui operator amator, am încercat să surprind, în câteva minute, gândurile şi emoţiile elevilor mei, înainte de a participa la acţiunea umanitară „Schimb de jucării”, organizată de Zibo.ro şi Cabral Ibacka, susţinută de Blogal Initiative.

Doar am lansat discuţia despre copiii care au nevoie de ajutor şi am primit răspunsuri foarte originale. După ce am închis camera discuţia şi părerile lor despre cum putem ajuta pe alţii au continuat, fiind nevoită să aloc o oră întreagă acestui subiect. Şi nu-mi pare deloc rău. Mi-am dat seama că elevii zilelor noastre au nevoie şi de astfel de discuţii în cadrul şcolii, nu doar „Deschideţi caietele şi scrieţi”. Nu numai că le plac asemenea subiecte de viaţă, însă consider că îi învaţă cum să ia o decizie, cum să acţioneze în anumite situaţii şi îşi formează o imagine despre problemele care se pot ivi la un moment dat. Aşa că, fără regie sau duble, priviţi-i:



Iată câteva dintre desenele copiilor, cu tema „Iubesc Pământul”, care vor fi expuse începând de luni, la Galeria Real din Cluj şi care pot fi votate pe Zibo.ro în cadrul Concursului online de desene.

Prin răspunsurile lor sincere am constatat că îşi doresc cu adevărat să se implice în această activitate, venind cu idei legate de acţiuni viitoare, de care voi ţine cont. Şi ei ştiu asta.

Vă reamintesc tuturor celor care doriţi să oferiţi un mic ajutor: copii, părinţi, profesori, educatori şi nu numai, că începând de luni, 3 oct. 2011, la Galeriile Real din toată ţara, acţiunea „Schimb de jucării” va fi în plină desfăşurare. Sunteţi aşteptaţi cu mic, cu mare, până în 15 oct. 2011 să veniţi cu gânduri bune.

Să nu uităm că Zibo.ro organizează şi Concursul naţional de majorete în perioada 7-8 noiembrie 2011, la care pot participa elevi din ciclul primar, gimnazial şi liceal.

Cu Zibo copiii sunt mai fericiţi

La început de an şcolar, Zibo aduce un motiv de bucurie copiilor. Organizează două acţiuni care se vor desfăşura în Galeriile Real din cel puţin 15 oraşe din ţară:

1. Acţiunea umanitară "Schimb de jucării", organizată împreună cu Cabral Ibacka.

Cu siguranţă, toate acţiunile umanitare au un obiectiv social de sensibilizare si solidaritate, însă când acţiunea se desfăşoară de către copii, pentru copii, impactul este altul. Această acţiune trebuie demarată începând cu educatorii, învăţătorii şi profesorii care, cu sprijinul părinţilor, îi vor mobiliza pe micuţi să participe. Spre norocul meu, am dubla calitate de profesor învăţământ primar şi părinte. Fiica mea de 9 ani şi-a anunţat deja învăţătoarea despre faptul că ea vrea să facă o faptă bună (fără să-i promit nimic în schimb). Ceea ce simţi atunci când vrei să ajuţi pe cineva şi-ţi reuşeşte, cred că e un sentiment unic.

Acţiunea va avea loc în perioada 3 - 15 octombrie 2011, după un program pe care îl găsiţi aici. Cadrele didactice interesate sunt invitate să se înscrie până la 1 octombrie la invatamant@zibo.ro.

Prima etapă, când copiii vor veni să ofere jucării, cred eu că va fi un cumul de momente emoţionante. Vor veni cu sufletul lor curat, învăţând astfel să dăruiască. Vor fi nerăbdători să vadă ce surpriză îi aşteaptă din partea sponsorilor, care vor oferi vouchere de reduceri şi mici surprize. Copiii participanţi îşi vor putea alege o jucărie dintre cele colectate.

În a doua etapă părinţii pot cumpăra desenele expuse, contribuind astfel la strângerea unor fonduri umanitare de care vor beneficia tot copii, însă copii mai puţin fericiţi care, prin această acţiune, vor deveni mai încrezători, mai veseli, mai sănătoşi. Mai mult, desenele pot fi scanate şi încărcate pe Zibo.ro, în cadrul Concursului online de desene.

În calitate de cadru didactic, la ora de desen, împreună cu elevii clasei mele (clasa a III-a, Şcoala "Horea" Cluj-Napoca), am realizat desene şi colaje cu tema "Iubesc Pământul". După definitivarea unui colaj colectiv voi selecta lucrările, iar pe cele mai reuşite le voi înscrie în concurs pe Zibo.ro, iar originalele le voi expune la Galeriile Real Cluj. Micuţii pe care îi dădăcesc eu sunt foarte receptivi la asemenea acţiuni şi sunt sigură că aşa sunt majoritatea copiilor. Se simt mai responsabili când ştiu că desenează pentru binele şi sănătatea unui copil, cu care poate le-ar plăcea să se joace, însă nu pot. Ştiind că pot ajuta, copiii vor deveni mai atenţi la problemele celor din jurul lor, vor şti să asculte pentru ca apoi să fie, la rândul lor, ascultaţi, vor şti că în viaţă se pot întâlni cu diverse obstacole, însă vor gândi pozitiv şi vor găsi căi de rezolvare a lor. Îmi place să văd astfel viitorul generaţiei care azi donează jucării. Au fost impresionaţi astăzi, când le-am explicat cât de importantă este misiunea lor, chiar dacă este o activitate recreativă şi relaxantă pentru ei, pot ajuta unul sau mai mulţi copii aflaţi în impas. Au înţeles caracterul umanitar al campaniei şi sunt dornici să fie implicaţi.

Aşadar, dragi părinţi şi profesori, ascultaţi dorinţa copiilor de a oferi o jucărie din inimă şi veniţi cu ei la Real pentru a vă bucura împreună. Iar dacă micuţii sunt fericiţi, avem toate motivele să fim şi noi.

2. Concursul naţional de majorete

Organizarea aparţine tot celor de la Zibo, de data aceasta în colaborare cu Federaţia Română de Rugby. Locaţiile vor fi tot Galeriile Real, în perioada 7-8 noiembrie 2011. La şcoala în care predau cîteva fetiţe fac parte dintr-o echipă de majorete şi nu oricare, ci una dintre cele situate pe podiumuri internaţionale chiar în această toamnă. Ceea ce este cert e că echipele de majorete din Cluj au obţinut cele mai multe locuri fruntaşe. Cu siguranţă vor participa şi la concursul din noiembrie, concurs ce are ca miză obţinerea titlului de echipă de majorete a naţionalei de rugby a României. Toţi participanţii vor primi un voucher cu reduceri la articolele pentru copii. Înscrierile se fac până la 1 noiembrie la adresa office@zibo.ro.

Iată câteva momente în care copiii învaţă să ofere altora ceea ce au nevoie:

Aceste două acţiuni sunt promovate şi pe Blogal Initiative.

Găteşte fără egal

Fiecare dintre noi ştie ce aptitudini, ce înclinaţii are. Acestea se conturează, de multe ori, chiar din copilărie. Nu putem şti, însă, dacă vom deveni bucătărese talentate sau “de nevoie”.

Primele tentative de gătit le putem avea în momentul în care mămicile noastre ne pun la treabă, zicând în gândul lor: “De-asta am o fată, să mă ajute în bucătărie”.Până pe la 14 ani cu siguranţă ne place, ne considerăm un real ajutor, chiar indispensabile, pricepute şi lăudate. S-ar putea să ne alegem cu câteva deprinderi care ne vor ajuta mai târziu. După 14 ani priorităţile unei fete sunt altele, nicidecum “statul în bucătărie”. O adolescentă nu mai găteşte decât pentru a se evidenţia în grupul social din care face parte.

După 16 ani situaţia fiecăruia dintre noi se schimbă (şi acum încep să iau în calcul şi persoanele masculine). De regulă, bărbaţii îşi descoperă talentul în privinţa gătitului neavând încotro. Conjunctura îi plasează în faţa cratiţelor şi odată ajunşi acolo ei fac apel la amintirile din copilărie. Nu prepară după reţete, ci după gustul "memorat" de papilele lor gustative de când erau mici. Însă acest talent odată dezvoltat, devine hobby. Ştim cu toţii că lucrurile pe care le facem foarte bine sunt cele pe care le facem cu plăcere.

Acesta e şi motivul pentru care cei mai celebri bucătari sunt bărbaţi.

Maestrul Horea Vîrlan scrie despre "bucatele noastre", adăugând reţetelor picul acela de suflet pe care oricare gospodină ştie să îl pună în mâncare, astfel încât să se păstreze vorba veche: “Nu mănânci nicăieri la fel de bine ca la mama acasă.”

Fiecare familie are în dotare cel puţin o carte de bucate, mai mult sau mai puţin nouă. Ţi-e mai mare dragul să răsfoieşti o carte de bucate de acum 50 de ani, cu pagini îngălbenite, pătate cu lapte sau undelemn. Din astfel de cărţi sau caiete scrise de bunici s-a inspirat şi Horea Vîrlan în cartea sa “Bucatele noastre. Carte de preparate mai mult sau mai puţin româneşti”, lansată în incinta real-,Vitan, sâmbătă 5 decembrie 2009. Cartea este structurată în 4 capitole, fiecare reprezentând un anotimp. Maestrul Horea Vîrlan este reprezentantul programului de fidelizare pentru clienţi, „Găteşte fără egal”.

M-am gândit să-i propun maestrului bucătar o reţetă de prăjitură care era preferata mea când eram mică şi-i spuneam “Televizoare”, după forma TV-urilor de acum 30 de ani...Reţeta am păstrat-o de la mama. Prăjitura nu este ceva nemaiîntâlnit, dar reţeta mea vreau să cred că e unică.

Aşa că merg la orice oră (perioada aceasta e deschis non-stop) până la real-, hypermarket, fac nişte cumpărături din marca TIP, trec pe la casă, încasez nişte puncte bonus, fac şi o mică donaţie la “Banca de alimente” şi mă grăbesc acasă pentru a mă apuca de treabă.

TELEVIZOARE

Tot de la mama am învăţat, înainte de a face mâncare să şterg masa, să-mi pregătesc toate ingredientele pentru a le avea la îndemână şi să-mi ung tava.

Pentru blat folosesc următoarele:

- 200g de zahăr ( eventual vreo 3 plicuri de zahăr vanilinat)
- 300g de unt
- 2 linguri de miere
- 1 ou
- 250g de făină
- 100ml de lapte
- jumătate de plic de praf de copt

Se amestecă zahărul, untul, mierea şi oul până se omogenizează, apoi se adaugă făina, laptele şi praful de copt.

Se aşază compoziţia astfel obţinută într-o tavă unsă cu margarină şi tapetată cu făină (aşa făcea mama) sau tapetată cu hârtie specială pentru copt (aşa fac eu). Se pune la foc potrivit la cuptor.

Acum am nevoie de un sirop, iar pentru a-l obţine folosesc:

- 200g de unt
- 250g de zahăr
- 3 linguri de cacao
- 100ml de lapte
- esenţă de rom

Să fim serioşi, mama nu punea atâta unt, că era raţionalizat (100g pe lună de persoană), îl înlocuia cu margarina.

Topesc untul şi zahărul, apoi pun cacaua, laptele şi romul, după care se răceşte puţin.

Între timp e gata şi blatul, care se taie în cubuleţe. Tăvălim apoi “televizoarele” prin siropul călduţ, se lasă câteva minute, apoi se "ciufulesc" dându-le prin nuca de cocos (aproximativ 250g) amestecată cu zahăr tos (mama făcea şi cu nucă simplă, măcinată).

Iată ce a ieşit!

Poftă bună!

Gastronomia nu este pentru mine o necunoscută, nici o povară.
Îmi mai amintesc o replică a mamei: “Cui îi place să savureze mâncarea, ştie să o şi prepare.”

Desertul acesta l-am scris pentru concursul SuperBlog 2009 (proba nr. 53), susţinut de PC NEWS.

O felie de omenie

Ninge într-un decembrie greu şi mă simt liniştită sub această primă nea. Ce altceva poate fi decembrie decât o lună a împăcării, a iertării, a bucuriei şi a sărbătorilor? Ninge tremurat, ca o poezie de dragoste, ninge peste case, peste oameni, peste suflete, peste necazuri, peste griji.

Ce altceva este decembrie, dacă nu luna bucuriei pentru copiii noştri - suflete de lumină, albe şi pure ca strălucirea zăpezii? Cât de mult îmi doresc să mai pot crede în Moş Crăciun! Într-un zâmbet şi o lacrimă de copil descoperi uneori toată frumuseţea vieţii, tot sensul şi rostul de a exista pe acest pământ.

Răcoarea dulce a zăpezii trebuie să provoace fierbinţeală în suflet, trebuie să determine nevoia de a schimba răul în bun, nevoia de a dărui, aşa cum au făcut toţi cei care au conceput proiectul “Banca de alimente”, organizat de Crucea Roşie Română şi lansat în septembrie 2009. Scopul umanitar al acestui proiect vine în sprijinul familiilor cu venituri reduse, pentru a-i ajuta să treacă mai uşor peste greutăţile care-i apasă, pentru a aduce o rază de lumină de sărbători şi în aceste case.

După două luni de la lansare, Real,- hypermarket devine partener în cadrul proiectului “Banca de alimente”. Având în vedere că real,- are preţurile, cum bine ştim, fără egal, nu întâmplător organizatorii şi-au îndreptat privirile şi hotărârea de a implementa proiectul şi în cele 24 de magazine Real,- din întreaga ţară (cel de la Ploieşti proaspăt inaugurat).
Astfel, oameni cu sufletul mare au posibilitatea de a dona alimente de bază greu perisabile celor care au nevoie de acestea pentru traiul de zi cu zi. În incinta magazinelor există rafturi speciale, inscripţionate, de unde se pot cumpăra alimente spre donare. Implicarea hypermarket-ului real,- în proiect cântăreşte mult, având în vedere extinderea reţelei de magazine şi creşterea numărului de clienţi. Acest fapt nu poate duce decât la achiziţionarea a cât mai multe alimente care vor ajunge pe mesele goale ale unora dintre noi. De-altfel, până la sfârşitul anului aproximativ 6000 de persoane vor beneficia de bunătatea donatorilor.

Ninge... Închideţi ochii pentru o clipă şi lăsaţi ninsoarea să vă cuprindă, simtiţi cum creşteţi şi vă purificaţi odată cu ea, priviţi lumea cu ochii sufletului, lăsaţi mintea şi raţiunea să se mai odihnească puţin, daţi-le o vacanţă, lăsaţi-le să zburde, să se bucure şi ele de sărbători şi deschideţi-vă inima a bucurie şi colind divin.

Articolul a fost scris pentru Superblog 2009 (proba nr. 50), susţinut de PC NEWS.

Experimentează calitatea

Plăcerea pentru vin înseamnă plăcerea de a descoperi noul despre el

Cu o gamă atât de largă de soiuri şi categorii de vinuri nu este uşor să-ţi „descoperi drumul” într-o piaţă aflată în continuă creştere. Doar brandul Enomatic îţi oferă şansa de a savura plăcerea degustării care te va duce spre alegerea perfectă. Acesta este spiritul adevăratei „arte a degustării” pentru care acest Sistem de Servit Vinurile (Wine Serving System) a fost proiectat şi creat.

Enomatic reprezintă o adevărată artă a păstrării, conservării şi servirii vinului, care elimină pierderile aducând posibilitatea unei serviri porţionate şi controlate prin incorporarea unei tehnologii bazate pe un software, creându-se astfel o soluţie unică pentru comercianţi şi consumatori.


Renumit în toată lumea, Enomatic® a revoluţionat modul de servire şi plăcerea degustării celor mai fine vinuri.
Inventat de o firmă de vinuri din Toscana (Italia) în 2002, sistemul Enomatic® se găseşte în prezent în 72 de ţări. În doar câţiva ani, prin tehnologia de ultimă oră folosită, Enomatic® a devenit lider incontestabil în tehnicile de desfacere şi comercializare a vinurilor.Imaginează-ţi că poţi degusta orice soi de vin, având în faţa ta o varietate largă de soiuri şi nu doar nişte sticle aranjate estetic pe nişte rafturi. La hypermarketul Real Vitan poţi degusta o varietate de 48 de vinuri albe, roşii sau roze, sec, demisec, dulce, românesc sau străin. Totul în schimbul a 10 lei cât costă cardul de degustare, având la dispoziţie astfel cam 15-20 de degustări (a 20 ml) după care poţi uşor realimenta cardul şi … o iei de la început.

Închizi doar ochii şi te visezi atât somelier cât şi client într-un restaurant de 5 stele sau într-o cramă vestită înconjurat de butoaie vechi mirosind a esenţe de mult uitate. Vinuri din toate colţurile lumii îţi sunt servite într-o călătorie misterioasă care te va purta pe cărările plăcerii simţurilor aduse la extrem. Miasme selecte de la vinuri fine până la duritatea gustului de butuc te vor face să alegi vinul perfect după criterii clar stabilite, gust, miros sau aspect şi nu doar după culoarea etichetelor sau forma sticlelor de pe raft.

Şi proaspătul Real Cotroceni ne cheamă la degustare, iar în afara capitalei, Real Constanţa şi Timişoara Est.
Pe lânga sistemul Enomatic, clienţii Real vor putea găsi la raionul “vinuri” un sortiment bogat, de peste 320 de vinuri atât româneşti, cât şi vinuri provenite din ţări cu tradiţie, precum Franţa, Italia, Spania sau Ungaria, dar şi din Lumea Nouă: Chile, Argentina, California, Africa de Sud, Australia, Noua Zeelandă.


Pentru a descoperi părerea celor care au avut curiozitatea de a testa sistemul Enomatic, iată un posibil sondaj de opinie:

“ – Vă invit să degustaţi, apoi să ne spuneţi opinia dumneavoastră despre acest brand.”

…şi impresii posibile:

… “E nemaipomenit! …. Am putut gusta la bătrâneţe vinuri pe care le-am visat toată viaţa… fără să mă bată la cap bătrânica mea că arunc banii pe vinuri aiurea alese…” - G. R., pensionar

…”Mamăăă … E raiul vinotecilor, o şansă nesperată… Nu mă gândeam că voi putea degusta pe alese. Doar eu şi paharul. Mai vin cu siguranţă pe aici!” – D. P., inginer
… “ În sfârşit pot să-mi aleg şi eu un vin pe gusturile mele şi nu numai cele aduse de “iubi” sâmbăta seara!” – S. I. studentă

…” Aoleu … ţine-mă, mamă, de mână, leagă-mă de calorifer, că eu de aici nu mai plec!…” – B. S. băutor de “meserie”

Aceasta a fost proba nr. 38 a concursului SuperBlog 2009 susţinut de PC NEWS.

Expansiunea seriozităţii şi calităţii la real,-Hypermarket

“Real fără egal” se dovedeşte, încă o dată, a fi nu numai un slogan ci şi o realitate palpabilă. În vremuri în care mari angajatori nu numai că stagnează, fac chiar paşi înapoi, în plină criză economică, reţeaua de hipermarketuri Real a deschis cel de-al 22-lea magazin de pe piaţa românească (al treilea real,-Hypermarket din capitală) în cadrul select al AFI Palace Cotroceni (Bucureşti), cel mai mare centru comercial din România, dar şi din Europa de Est. Este primul hypermarket deschis într-un mall.
Investiţie de 23,4 de milioane de euro, o suprafaţă totală construită de 13.380 de metri pătraţi, din care 7.500 de metri pătraţi destinaţi efectiv spaţiului de vânzare, peste 40.000 de produse alimentare şi nealimentare, 51 de case de marcat, tehnologie de ultimă oră de depozitare şi prezentare a mărfii sunt câteva puncte de reper ce pot fi restrânse în doar două cuvinte: SERIOZITATE ŞI CALITATE amândouă în beneficiul clienţilor.

Într-un an în care contractele de muncă mai mult se sistează decât se întocmesc, real,-Hypermarket a scăpat de şomaj aproximativ 300 de oameni.

Deschis 24 de ore din 24 (o altă premieră), noul hipermarket pune la dispoziţia clienţilor spaţii mult mai aerisite de cumpărare, aceştia beneficiind de sistemul "Enomatic", prin care se oferă posibilitatea de degustare a unui anume sortiment înainte de cumpărare. De asemenea, real,-Hypermarket Cotroceni oferă sisteme flexibile de finanţare, ajustarea pe loc a hainelor achiziţionate, livrarea la domiciliu a produselor nealimentare cu volum mare şi un birou pentru returnarea produselor.


Consecvent în politica de dezvoltare continuă pe o piaţă de retail mai mult decât dinamică, Real se menţine cu succes în fruntea clasamentului societăţilor de profil, având un ritm de expansiune mai mare decât al celorlalte firme concurente. Anul trecut, cifra de afaceri realizată de real,-Hypermarket a ajuns la 638 de milioane de euro, în creştere cu 92% faţă de 2007, când vânzările au fost de 367 de milioane de euro.

Nu pot decât să-i invidiez pe bucureşteni, însă nu mi-e ruşine nici cu Real-ul din Cluj, pe care fiică-mea îl adoră pentru căţeii achiziţionaţi cu puţin timp în urmă.

Având în vedere toate aceste repere să profităm din plin de serviciile şi produsele oferite de Hypermarketul Real – un partener loial cu servicii de calitate permanent alături de client.

A fost proba nr. 20 a concursului SuperBlog 2009 susţinut de PC NEWS.

Brandurile proprii - succesul politicii de hypermarket

Aş putea spune că e la modă strategia de lansare a mărcilor proprii şi în România. Potrivit studiilor de piaţă, potenţialul de creştere a vânzărilor pentru hiper şi super marketuri este din ce în ce mai ridicat, mai ales în ultimul an. La nivel internaţional, Real,-Hypermarket a introdus mărci proprii încă din 2007.
Dacă vă întrebaţi care sunt avantajele acestei politici de promovare a produselor proprii, vă lămuresc imediat:
- oferă preţuri mult mai mici, această diferenţă provenind din costurile de marketing; preţul redus se justifică şi prin faptul că produsele marcă proprie nu incorporează preţul de promovare şi investiţia în brand
- marca proprie este promovată în revista retailer-ului
- produsele proprii oferă diversitate, stabilitate şi, nu în ultimul rând, credibilitate
- pot fi repartizate produsele pe grupe de calitate, pe categorii de consumatori

Real,-Hypermarket a lansat 4 mărci proprii:

Marca TIP - produsele sunt de uz curent, au un “prim preţ” şi sunt realizate aproape 100% de furnizori români, care trebuie să respecte standardele calităţii. Luând în considerare perioada de criză economică, produsele Tip sunt ideale pentru căutătorii de "preţuri fără egal".

Marca REAL QUALITY – este poziţionată la nivelul brandurilor A, oferă clienţilor un raport foarte avantajos calitate-pret, în comparatie cu produse similare provenite de la producători renumiţi. Sub această marcă sunt comercializate peste 200 de produse, din care aproape 75 % sunt de provenienţă germană, 20 % româneşti, restul poloneze.
Se doreşte o impunere pe piaţă a acestei mărci prin calitatea A a produsului şi un preţ mai mic cu 20% decât al altor produse similare.

Marca REAL BIO - produsele au calitate superioară celor din gama Tip, calitate asigurată de un proces de producţie biologic, destinate persoanelor preocupate de sănătate.

Marca REAL SELECTION – articole care fac parte din clasa Premium, având ingrediente selectate, calitate de lux, un design şi ambalaj care-ţi atrag privirea.

Vă întrebaţi ce urmează? Ce putem aştepta de la Real,-?
- extinderea sortimentului de mărci proprii, cu speranţa de a ajunge la un total de 2000 de produse până în 2012.
- se intenţionează impunerea pe piaţă a produselor româneşti din considerente ecologice, logistice şi de preţ.

Articolul este scris pentru SuperBlog 2009 susţinut de PC NEWS.

O promoţie imbatabilă

Am moştenit de la bunica farfurii din ceramică Rosenthal. Nu le punea pe masă decât în faţa musafirilor din înalta societate. Ceea ce urmează să vă prezint este de utilitate zilnică.
Mulţi dintre noi am făcut deja cunoştinţă cu noua campanie de promovare a colecţiei Thomas Rosenthal, prezentă în nu mai puţin de 21 de locaţii în România, tot atâtea câte magazine Real,-Hypermarket sunt deschise. Pentru a obţine reducerea de 70 de lei la oricare din oalele de gătit profesionale trebuie doar să faceţi cumpărături de la Real,-Hypermarket .

După ce studiaţi Modul de completare a cardului promoţional cu punctele Bonus, vă asigur că veţi cumpăra de la Real,- mai mult decât aveţi nevoie, iar cardul vostru în scurt timp va arăta aşa cum vedeţi în imaginea de mai jos.
Cu alte cuvinte mâine pot găti în oală nouă (mai greu este să mă gândesc ce fac de mâncare)! Mă pot inspira din emisiunea "Cireaşa de pe tort", unde maestrul bucătar Horia Vîrlan oferă picanterii în ale gătitului.
Gospodinelor! Dacă până acum vi se lipeau clătitele de tigaie, să ştiţi că nu voi eraţi de vină, ci tigaia! Cu tigăile Rosenthal clătitele se dezlipesc din prima (iar din a doua sunt pe tavan dacă nu le aruncaţi cum trebuie).

Articolul a fost scris pentru SuperBlog 2009 susţinut de PC NEWS.