La 10-12 ani eram diferită de celelalte “tovarăşe” de şcoală. Când începeau interminabilele “şedinţe” de coafură despre păpuşa cea mai frumoasă sau cu părul cel mai lung, eu o “tuleam” spre colţul curţii. Acolo, la umbra unui măr uriaş, băieţii îşi etalau cu mândrie ultimele achiziţii în materie de mașinuțe, vestitele “matchbox-uri” și verificau cu atenție de mecanic și ochi de specialist toate modelele. Mă simțeam atrasă ca de un magnet de acele mici obiecte de metal care, în imaginația mea, reprezentau puterea, eleganța și un anumit statut social de invidiat. Pe vremea când 90% dintre maşini erau autohtonele Dacii, să deţii un alt model era ca și cum ai fi stat la o terasă cu un pepsi în timp ce restul lumii ar savura „gălbejitul” Cico.
Ochii mei se lipeau de fiecare dată de un model roşu, alungit, cu un design deosebit. Era sublimul, perfecţiunea, întruchiparea viselor unei fetițe, utopia unor timpuri rămase în urmă. Era Lamborghini, “Lamburghinii” cum urlau baieţii dezlănțuiți la vederea bolidului miniatură. Normal, eram lasată la o parte, tolerată doar ca “spectator”.
În acele momente mi-am promis: “... când voi fi mare voi avea și eu un “Lamburghinii”, dar unul adevărat, nu unul de jucărie... uite aşa, să crape de ciudă toţi băieţii!”
Anii au trecut, fetiţa cu părul de aur a devenit mămică la casa ei, iar visul cu bolidul roșu a rămas în urmă, uitat, până când, într-o zi, o privire fugară aruncată peste noutățile şi ofertele ASUS, a readus la viață dorinţa și visul meu. În două culori (portocaliu și negru) se etala în toată splendoarea ... Lamborghini. Ei, nu mașina și nu modelul Gallardo, ci noile modele de laptop ASUS Automobili Lamborghini VX7. Adrenalina începu să-mi pompeze prin vene, senzații uitate mă cuprindeau din nou.
Trebuia să fie al meu, chiar dacă nu avea patru roți, ci patru nuclee. Colaborarea dintre ASUS și firma italiană Lamborghini, al cărui rezultat era “monstrul” de gamming ASUS Automobili Lamborghini VX7 dăduse brusc un nou sens pasiunilor mele ascunse. Eram din nou copil, o fetiță ascunsă în spatele unei femei mature cu responsabilităţi.
Bazat pe un procesor i7-2630QM (cu patru nuclee) pe Sandy Bridge, modelul VX7 nu este destinat unei “colivii” restrânse la o muncă de birou, ci mediului său natural, pentru care a fost proiectat și anume LAN game-urile. Design-ul capacului este asemănător cu faimoasa capotă a maşinii, care mi-a și atras atenţia şi, pe lângă marginile din piele naturală, ceea ce se găseşte sub carcasa(capota) din fibră de carbon face diferența şi aduce renumele, performanța şi eleganţa.
Conectivitatea este reprezentată de porturile de bază, un port USB 3.0 precum și o placă de reţea draft N acompaniată de un modul Bluetooth v2.1. Chipset-ul plăcii de bază permite vizualizarea filmelor de pe laptop pe un TV printr-o conexiune wireless.
Deosebit este sistemul de răcire: cele două ventilatoare ajutate de gurile de evacuare ajută AIDA64 Memory Benchmark să nu treacă de bariera de 80 de grade.
E îndeplinirea unei promisiuni făcută cu mulți ani în urmă, cu pumnii strânși și lacrimi în ochi, de o fetiță cu părul de aur: “... când voi fi mare voi avea și eu un “Lamburghinii”, uite aşa, să crape de ciudă toţi băieţii!”.
Articolul este parte integrantă a concursului SuperBlog 2011.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu